Moartea și fularul

Abia atunci am realizat că e prima dată când îl văd pe George senin. A trebuit să mă apropii de sicriul lui ca să-l întrezăresc prin geamlâcul straniu al capacului maroniu. Mi-am oprit pentru câteva momente bolovanul ăla greu și murdar care mi se rostogolea prin inimă și l-am privit atent, mai atent decât o făcusem vreodată. Moarte lui mi s-a părut deodată numai o ipoteză fantasmatică într-o altă, eventuală, lume. George senin, devenit brusc el însuși, redus violent la realitate: Vasilievici Gheorghe. Dacă ar fi priceput că asta ne face moartea, ar fi renunțat bucuros la tovărășia fatală a fularului. Să fugi atât de hotărât de sobra sărăcie a realității doar ca să sfârșești îngropat în conformismul unei măști funerare, asta nu pot pricepe și, cred, nici el nu și-a putut închipui. Am realizat că e prima dată când chipul lui George este real, lipsit fiind de atingerea dinamică și mirabilă a fanteziei care îl locuia așa cum, în măsuri și feluri deosebite, ne locuiește pe toți. Trista realitate de pe chipul lui George a dizolvat în mine cuvintele și stropul de inocență din care se nășteau. Nu mi-a rămas decât să tac, plin de ciudă, înghițindu-mi cu greu niște lacrimi nelămurite.
El acolo și eu dincoace, pentru o vreme.

One response to this post.

  1. Posted by mirela on 09/05/2010 at 00:12

    George era un strain la el acasa. L-am vazut doar de cateva ori semanand cu ceea ce ar fi putut fi un om care nu se mimeaza pe sine. Dar chiar si atunci cand facea spectacol era simpatic, dragul de el. Goerge!

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: