lumina arzătoare ne sărută obrajii
prea obosiţi să mai simtă
şi stăm încuiaţi în cămara spaimei,
chirciţi de frig şi durere,
înfometaţi,
cu ochii privind pe ferestra minciunii
în aşteptarea pâinii.
arse de ruşinea cuvintelor,
buzele cu gust de cenuşă
visează că sărutul e o ţară străină

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: